Presa - sindromul "gaiţei" şi sindromul "broaştei violete"

Este din ce în ce mai greu pentru consumatorul de ştiri să deducă din textele publicate în presă informaţiile crude, nude şi-n acelaşi timp plăpânde (proaspete, abia răsărite - n-am găsit altă rimă...).
Aceasta nu a fost o "critică" ci numai o constatare.
Presa ar trebui să fie liberă. De aceea presa trebuie lăsată să fie aşa cum doreşte/poate/se nimereşte să fie. Presa bolnavă este liberă să fie bolnavă.
Presa are nevoie doar de "feed-back".

Deformările cronice ale mesajelor din presă sunt din ce în ce mai greu de corectat. Lentila "bunului simţ" nu mai ajută de mult cititorul, metodele naturale de filtrare încep să nu mai dea nici ele rezultate satisfăcătoare (selecţia unor perechi de surse complementare, selectarea zonelor "neutre" din text, etc.).

Cele mai grave efecte pe care le observ eu, consumatorul simplu, sunt ignorarea realităţii de fapt (creşte încet şi sigur proporţia evenimentelor relevante care sunt ignorate sau minimalizate de majoritatea publicaţiilor) precum şi ruperea ierarhiei dintre realitatea de fapt şi realitatea reflectată (până la absurd, până la înlocuirea semnificatului cu semnificantul altui semnificat).

Notă:

Ar mai putea fi util pentru mulţi ziarişti să se observe cu atenţie în căutarea unor semne clinice ale efectelor maladive, cronice, induse inevitabil de agresivitatea cu care se exercită presiunea puterii politice. Văzute din afară aceste semne par a se grupa în câte un "sindrom" sau altul, după natura lor...

"Sindromul gaiţei" este probabil generat de îngăduinţa consecventă cu care puterea tolerează clownii şi "mişto-ul". Văzând că în jungla de interese autohtonă practicanţii "mişto-ului" nu numai că nu au prădători desemnaţi dar se şi hrănesc cu mai mult succes, orişice mânuitor de semne poate fi... contaminat... 

Se ştie că nesimţirea şi aroganţa broaştelor viu colorate se datorează otrăvii puternice pe care o secretă pielea lor. Nu vrea nimeni să moară în chinuri pentru că a atins o dată, în treacăt, o astfel de creatură. Iată deci o explicaţie posibilă pentru "sindromul broaştei violete":
- broasca este atinsă doar de posesorii unor "ochelari politici de protecţie", "mănuşi financiare", sau - foarte rar - de cei imunizaţi faţă de otravă;
- cei fără mijloace de protecţie nu se mai apropie de suprafeţele viu colorate, în loc să scrie despre broaşte relatează orăcăielile lor şi lasă broaştele să prospere...